Parohii din România (în ordine alfabetică):

A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | Ş - Ș (SH) | T | Ţ - Ț (TZ) | U | V | Z

Parohia Greco-Catolică Şercaia, Braşov

  • Hram: Sfântul Gheorghe
  • Sfânta Liturghie: duminică şi sărbători: 11.00 / luni-sâmbătă: 8.30

Biserica ”Sfântul Gheorghe”:

Biserica greco-catolică Şercaia, Braşov

Transmisiune în direct:

Program liturgic:

  • Duminică şi sărbători:
    • 11.00 - Sfânta Liturghie
  • Luni-sâmbătă (zile lucrătoare):
    • 8.30 - Sfânta Liturghie

Program pastoral:

  • -

Albume foto:

Materiale video:

  • -

Diverse:

  • -

Scurt istoric:

  • Vechea Biserică greco-catolică din Șercaia era construită din piatră şi era ridicată în onoarea Sfântului Gheorghe. Din documentele avute la dispoziţie, nu s-a putut stabili cu exactitate anul în care s-a realizat construcţia ei, dar analizându-se evoluţia parohiei şi situaţia materială a credincioşilor, putem trage concluzia că ea a fost construită după anul 1810. 
  • Noua biserică greco-catolică a fost construită, pe locul vechii biserici de piatră, între anii 1897-1900, prin munca şi contribuţia bănească a credincioşilor din parohia greco-catolică Şercaia.
  • Legat de construcţia noii biserici, nu dispunem de documente care să poată detalia pe larg derularea lucrărilor, sursele de finanţare, sumele cheltuite sau cine au fost meşterii care au construit biserica, însă din corespondenţa purtată între Consistoriul de la Blaj şi Vicariatul Făgăraş, referitor la construcţia bisericii din Şercaia putem deduce anumite lucruri. Pentru construcţia bisericii s-a încheiat contractul nr. 193 din 19 martie 1897 care din cauza unor nereguli, nu a fost aprobat decât mult mai târziu. Pentru clarificarea neregulilor în data de 11 mai 1897, Consistoriul cere lămuriri suplimentare asupra a 4 puncte stipulate în contract, din cauza cărora nu s-a putut soluţiona până la acea dată aprobarea. În aceste 4 puncte se scoate în evidenţă faptul că: la explicaţiile cerute în legătură cu realizarea construcţiei şi modificările aduse proiectului iniţial a răspuns doar parohul nu şi curatoratul bisericesc. La punctul doi se arată că devizul estimativ al lucrării a rămas cel vechi, deşi s-au adus unele modificări proiectului, şi nu este semnat de executant. La punctul trei se remarcă faptul că zidurile bisericii au fost reduse cu 1,5 m în înălţime, faţă de proiectul iniţial, lucru ce ar fi putut afecta estetica clădirii, în cazul în care nu se vor modifica şi dimensiunile celorlalte elemente ale construcţiei, fapt care de asemenea nu reiese clar din contract. La punctul patru se cer clarificări asupra cantităţii de fier care se va folosi pentru realizarea legăturilor, cantitate care, de asemenea, nu reiese din calculele estimative. 
  • Într-o altă scrisoare datată 19 februarie 1898, curatoratul bisericii din Şercaia semnalează unele neînţelegeri avute cu cărămidarii Niţă Stoica şi colegii lui, legate de onorarea contractului încheiat pentru fabricarea a 40.000 de cărămizi necesare construirii noii biserici, şi intenţia de a-i acţiona în instanţă pe cărămidari pentru nerespectarea contractului. 
  • După examinarea contractului, Consistoriul îl găseşte rău întocmit şi sfătuieşte curatoratul să îi determine pe meşteri prin bună înţelegere să-şi onoreze obligaţiile, iar în cazul în care vor recurge la instanţele judecătoreşti, aceasta să se facă pe răspunderea şi cheltuiala lor, deoarece din cauza greşelilor şi a lipsurilor din contract este foarte probabil să piardă procesul. 
  • Ca greşeli şi lipsuri care fac contracul greu de pus în aplicare şi pot duce la pierderea unui eventual proces, sunt enumerate următoarele: contractul nu este valid deoarece nu este aprobat de autoritatea bisericească; contractul are unele neclarităţi pentru că la punctul 1 se vorbeşte despre fabricarea a 40.000 de cărămizi la preţul de 120 fl. iar la punctul 3 din acelaşi contract parohia se obligă să plătească 3 fl. pentru 1000 de cărămizi, în total 90 fl., în 3 rate egale. Suma de 90 de fl. corespunde de fapt preţului a 30.000 de cărămizi şi nu a 40.000 cu 120 fl., cum se stipulează în punctul 1 al contractului. Tot la punctul 3 al contractului se prevede că prima rată se va plăti la încheierea contractului, nespecificându-se termenii celorlalte plăţi şi nici câtă cărămidă trebue să fie făcută la plata ratei a doua şi a treia. De asemenea în scrisoarea înaintată de comitetul bisericesc nu este specificat numărul cărămizilor care au fost făcute şi nici câte mai rămân de făcut. 
  • Chiar dacă Blajul oferă libertate comitetului bisericesc în a-şi soluţiona neînţelegerile avute cu meşterii cărămidari, le atrage atenţia că trebuie să aibă grijă ca cei care zidesc biserica să aibă materialele necesare pentru a-şi continua lucrul ca nu cumva din lipsă de materiale să ceară despăgubiri şi astfel să fie târâţi într-un proces. 
  • Construcţia bisericii s-a terminat doi ani mai târziu, în anul 1900. 
  • La terminarea construcţiei, rămânând mult material de zidărie, cărămidă şi piatră, rezultate în urma demolării vechii biserici, comitetul bisericesc a intenţionat să zidească din aceste materiale un gard în jurul bisericii, dar aşa cum reiese din protocolul din 21 octombrie 1900, din cauza epuizării fondurilor în urma construcţiei, au ales să vândă la licitaţie acele materiale expuse degradării pornind de la preţul de strigare de 60 coroane, iar banii să îi păstreze până vor putea strânge mai mulţi pentru a realiza gardul.
  • Foto: Parohia Greco-Catolica Sercaia, Facebook
1900-1910 - Biserica greco-catolică din Şercaia. În fața bisericii, clădirea mică, albă,
este clădirea școlii româneşti din Șercaia susţinută de comunitatea greco-catolică.
După construirea în anul 1910 a unei noi şcoli, vechea clădire a fost folosită ca magazie de bucate. 
1926 - Biserica greco-catolică Şercaia
  • Noua biserică greco-catolică cu hramul "Sf. Gheorghe" din Șercaia este construită din piatră cioplită, adusă din satele Hălmeag sau Perşani unde se întâlnesc astfel de zăcăminte, cărămidă produsă în localitate, var, material lemnos şi ţiglă. 
  • Stilul arhitectonic al bisericii este cel tradiţional, sub formă de corabie, având turnul lipit de nava bisericii, pronaos, naos şi altar, ziduri groase, tavanul boltit, cu arcade sprijinite pe stâlpi ataşaţi de zidul interior şi iconostasul zidit din caramidă. 
  • Exteriorul bisericii este stilizat cu parcane zugrăvite cu vopsele de var, geamuri mari boltite în partea superioară, acoperiş din ţiglă roşie şi învelitoarea turnului din tablă zincată, având în ansamblu un aspect foarte frumos. 
  • Altarul bisericii are formă poligonală şi este orientat spre răsărit. Masa altarului este din piatră cioplită, având piciorul dintr-un bloc de piatra iar blatul dintr-o lespede, fiind confecţionată la terminarea construcţiei bisericii. Astăzi ea este acoperită cu o masă mai mare confecţionată din lemn.
  • Clopotul cel mic al bisericii, aşa cum aminteam în paragrafele anterioare, datează de la 1793 și a fost oferit de către un german împreună cu soţia sa.
  • 1932 - Şematismul veneratului cler al Arhidiecezei Mitropolitane Greco-Catolice Române de Alba-Iulia şi Făgăraş, paginile 217-218
 
  • Clopotul cel mare, a fost cumpărat de către întreaga parohie greco-catolică din Şercaia în amintirea anului sfânt 1933, a tuturor eroilor şi martirilor care au luptat peste timpuri pentru înfăptuirea României Mari şi a fost sfinţit în 6 decembrie 1934. 
  • Foto: Parohia Greco-Catolica Sercaia, Facebook
6 decembrie 1934 - Comunitatea greco-catolică din Şercaia la slujba de sfinţire a clopotului mare.
  • Interiorul bisericii este tencuit în var şi nisip iar zugrăvelile sunt realizate cu vopsele de var. Din cercetările efectuate, dar şi din mărturiile credincioşilor reiese că biserica iniţial a fost zugrăvită atât la interior cât şi la exterior într-o singură culoare, alb, iar pereţii interiori erau împodobiţi cu icoane pe sticlă şi prosoape tradiţionale ţesute.
  • La prima refacere a zugrăvelii în anul 1935, în interior s-a folosit culoarea gri introducându-se ca elemente decorative un brâu, ce delimitează partea inferioară a peretelui sub formă de soclu de cea superioară, şi şabloane ce reproduc imaginea unui potir, vizibile doar în sfântul Altar, iar la exterior a fost folosită culoarea bej cu parcane albe. 
  • Iconostasul iniţial, a fost peretele de zid care desparte altarul de nava bisericii, pe care erau aşezate icoane din sticlă împodobite cu ştergare tradiţionale ţesute, iar golurile din zidul iconostasului care formau uşile împărăteşti şi uşile diaconeşti erau acoperite cu perdele din material plin. 
  • Ca mobilier în interiorul altarului putem remarca un dulap pentru veşminte, cărţi şi obiecte liturgice, cumpărat în anul 1935 şi o masă de proscomedie din acelaşi an.
  • Foto: Parohia Greco-Catolica Sercaia, Facebook
Februarie 1946 - Casa parohială greco-catolică din Şercaia
  • În decembrie 1948 guvernul comunist stabileşte încetarea cultului greco-catolic şi decide confiscarea tuturor bunurilor acestuia, inclusiv cele ale Parohiei Greco-Catolice din Şercaia.
  • În anul 1976, este confecţionat un nou iconostas, din lemn, structurat pe trei registre, vopsit în culoarea maro, în ton cu zugrăveala şi culoarea mobilierului, având ornamente în relief de culoare aurie.
  • Primul registru conţine icoanele împărăteşti: Iisus Cristos în dreapta uşii împărăteşti şi Maica Domnului în stânga, icoana sfântului Gheorghe în partea dreaptă a iconostasului, acesta fiind de fapt şi hramul bisericii şi icoana sfântului Nicolae în partea stângă a iconostasului. 
  • Registrul al doilea conţine icoanele marilor sărbători, Naşterea Mântuitorului, Botezul Domnului în Iordan, Intrarea în Ierusalim, Învierea Domnului, Înălţarea la ceruri şi Trimiterea Spiritului Sfânt, având în centru icoana Cinei celei de Taină. 
  • Al treilea registru conţine icoanele celor 12 apostoli având în centru icoana Cinei celei de Taină. Sus, în centrul iconostasului se află Crucea Domnului. 
  • Din mărturiile credincioşilor reiese că până în anul 1948 deasupra iconostasului se afla un crucifix pe care era aşezat corpusul lui Cristos dintr-un material de culoare albă, ipsos sau marmură, care a fost înlocuit la montarea noului iconostas o cruce de lemn, pe care este zugrăvit Mântuitorul Iisus Cristos iar la cele patru extremităţi chipurile celor patru evanghelişti.
  • Întreg tavanul bisericii este zugrăvit în culoarea cerului, împodobit cu stele aurii, şi diferite motive, având pictat în centrul bolţii din altar simbolul Trinităţii, în centrul celor două bolţi din nava bisericii două medalioane reprezentând pe Mântuitorul Iisus Cristos şi Preacurata Fecioară Maria, iar pe colturile bolţii de lângă altar pe cei patru evanghelişti. 
  • Pereţii sunt zugrăviţi în două registre, partea de jos, sub formă de soclu, de culoare gri-maronie, separată printr-un brâu ornamental, ce repetă semnul crucii, iar partea superioară de culoare bej, ornamentată cu un rol ce întipăreşte imaginea unei cădelniţe, ce se repetă pe întreaga suprafaţă a peretelui. 
  • Stâlpii care susţin bolta şi balconul sunt zugrăviţi cu motive care imită piatra aplicată. Reparaţii mai importante în interiorul bisericii au avut loc în anii 1935 şi 1976.
  • În cadrul reparaţiei din anul 1976 s-a revizuit învelitoarea de ţiglă, s-a zugrăvit interiorul şi exteriorul bisericii, s-a confecţionat un nou iconostas din lemn de către Munteanu Gheorghe de la casa cu nr. 418, s-a reparat şi revopsit mobilierul. De remarcat este faptul că la această reparaţie, deşi biserica era în proprietatea parohiei ortodoxe nu s-au adus modificari importante în ceea ce priveşte interiorul, în sensul pictării pereţilor cu scene din viaţa Mântuitorului sau a sfinţilor, ci ea a rămas zugravită conform tradiţiei bisericii greco-catolice şi împodobită cu icoane, majoritatea pe sticlă şi prosoape populare de artizanat, preluate odată cu biserica în anul 1848.
  • Foto: Parohia Greco-Catolica Sercaia, Facebook
1999 - Comunitatea greco-catolică din Şercaia oficiind Sfânta Liturghie
în faţa bisericii care le-a aparţinut până în anul 1948.
  • De asemenea trebuie amintite şi ultimele reparaţii efectuate la clădirea bisericii după preluarea acesteia de către Parohia Greco-Catolică Şercaia, care au constat în înlocuirea jgheaburilor, a ţiglei de pe acoperiş şi vopsirea învelitorii de tablă a turnului, lucrare efectuată în anul 2006 cu fonduri obţinute de la Ordinariatul Munster şi Primăria Sercaia, înlocuirea vechilor ferestre cu tâmplărie termopan, realizată în decembrie 2007, cu fonduri obţinute de la Primăria Sercaia, amenajarea unei camere lângă turnul bisericii şi montarea unei centrale termice pe lemne, în decembrie 2008, printr-un sprijin financiar acordat de către Consiliul Judeţean Braşov, renovarea, zugrăvirea turnului bisericii, lucrare realizată în noiembrie 2009 printr-un sprijin financiar primit de la Secretariatul de Stat pentru Culte, şi în anul 2010 definitivarea lucrărilor de renovare a faţadei exterioare realizată din fonduri proprii. 
  • În anul 2015 s-a renovat, s-a zugrăvit interiorului bisericii şi s-a consolidat balconul fisurat în urma cutremurului din anul 1977.
  • Sursa: Pr. Romulus-Nicolae Gînţa, Parohia Greco-Catolica Sercaia, Facebook

Ştiri şi evenimente:

  • -

Un comentariu:

Aţi găsit o greşeală pe acest site? Vă rugăm să ne anunţaţi şi corectăm. Vă mulţumim.