Parohii din România (în ordine alfabetică):

A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | Ş (SH) | T | Ţ (TZ) | U | V | Z

Arhieparhia Majoră Greco-Catolică de Alba Iulia şi Făgăraş

  • Patron: Sfântul Spirit
  • Adresa: Strada Petru Pavel Aron nr. 2, Blaj, judeţul Alba, cod poştal 515400
Palatul Mitropolitan Blaj, Alba

Parohii:

  1. Adămuş, Mureş
  2. Agârbiciu, Sibiu
  3. Aiud I, Alba
  4. Aiud II, Alba
  5. Aiud - Sanatoriu, Alba
  6. Alămor, Sibiu
  7. Alba Iulia I, Alba
  8. Alba Iulia II, Alba
  9. Apalina - Reghin, Mureş
  10. Armeni, Sibiu
  11. Aţel, Sibiu
  12. Aţintiş, Mureş
  13. Axente Sever, Sibiu
  14. Băgău, Alba
  15. Băiţa, Mureş
  16. Bălăuşeri, Mureş
  17. Bălcaciu, Alba
  18. Bărăbanţ, Alba Iulia, Alba
  19. Berivoii Mici, Berivoi, Braşov
  20. Bernadea, Mureş
  21. Bicazu Ardelean, Neamţ
  22. Biertan, Sibiu
  23. Bistra - Bicazu Ardelean, Neamţ
  24. Blaj I, Alba
  25. Blaj II, Alba
  26. Blaj Barbu Lăutaru
  27. Blaj Ciufud, Alba
  28. Blaj Spital, Alba
  29. Blaj Tiur, Alba
  30. Blaj Veza, Alba
  31. Blăjel, Sibiu
  32. Boian, Sibiu
  33. Bradu, Sibiu
  34. Brateiu, Sibiu
  35. Braşov I, Braşov
  36. Braşov II, Braşov
  37. Breaza, Mureş
  38. Bucerdea Grânoasă, Alba
  39. Bucium, Braşov
  40. Budeşti, Bistriţa-Năsăud
  41. Caşva, Mureş
  42. Căpâlna de Jos, Alba
  43. Câmpia Turzii, Cluj
  44. Cătina, Cluj
  45. Cenade, Alba
  46. Cetatea de Baltă, Alba
  47. Cetea, Alba
  48. Ceuașu de Câmpie, Mureș
  49. Chesler, Sibiu
  50. Cheţani, Mureş
  51. Chiheru de Jos, Mureş
  52. Chirileu, Mureş
  53. Cipăieni, Mureş
  54. Cipău, Mureş
  55. Cisnădie, Sibiu
  56. Cistei, Alba
  57. Comăna de Jos, Braşov
  58. Copăcel, Braşov
  59. Corneşti, Mureş
  60. Coroi, Mureş
  61. Cozma, Mureş
  62. Crăciunelu de Jos, Alba
  63. Cucerdea, Mureş
  64. Cuştelnic - Târnăveni, Mureş
  65. Daia, Sibiu
  66. Daia Română, Alba
  67. Dămuc, Neamţ
  68. Dârlos, Sibiu
  69. Decea, Alba
  70. Delureni, Bistriţa-Năsăud
  71. Drăguş, Braşov
  72. Dumbrăveni, Sibiu
  73. Dumitra, Alba
  74. Ercea, Mureş
  75. Făgăraş, Braşov
  76. Fărău, Alba
  77. Feisa, Alba
  78. Frunzeni, Mureş
  79. Galtiu, Alba
  80. Gâmbuţ, Mureş
  81. Gârbova de Jos, Alba
  82. Gârboviţa, Alba
  83. Ghirişu Român, Cluj
  84. Grid, Braşov
  85. Grindeni, Mureş
  86. Gurghiu, Mureş
  87. Habic, Mureş
  88. Hamba, Sibiu
  89. Hodac, Mureş
  90. Ibăneşti, Mureş
  91. Iernuţeni - Reghin, Mureş
  92. Ivăneşti, Mureş
  93. Jidvei, Alba
  94. Lăscud, Mureş
  95. Lechincioara, Mureş
  96. Lechinţa, Mureş
  97. Luduş, Mureş
  98. Luduş - Gheja, Mureş
  99. Lunca, Alba
  100. Lunca Târnavei, Alba
  101. Măgina, Alba
  102. Măhăceni, Alba
  103. Mănărade, Alba
  104. Mediaş I, Sibiu
  105. Mediaş II, Sibiu
  106. Mediaş III, Sibiu
  107. Mediaş IV, Sibiu
  108. Micăsasa, Sibiu
  109. Miercurea Ciuc
  110. Miercurea Sibiului, Sibiu
  111. Mihalţ, Alba
  112. Mihăileni, Sibiu
  113. Miheşu de Câmpie, Mureş
  114. Milaş, Bistriţa-Năsăud
  115. Mociu, Cluj
  116. Moişa, Mureş
  117. Nima Râciului, Mureş
  118. Ocna Mureş, Alba
  119. Orlat, Sibiu
  120. Orosfaia, Bistriţa-Năsăud
  121. Pănade, Alba
  122. Păsăreni, Mureş
  123. Pelişor, Sibiu
  124. Petelea, Mureş
  125. Poarta, Mureş
  126. Podeni, Cluj
  127. Poieniţa, Mureş
  128. Porumbacu de Jos, Sibiu
  129. Posmuş, Bistriţa-Năsăud
  130. Rădeşti, Alba
  131. Râciu, Mureş
  132. Reghin, Mureş
  133. Reghin II, Mureş
  134. Săcădate, Sibiu
  135. Sănduleşti, Cluj
  136. Sărmaş, Harghita
  137. Sărmaşu, Mureş
  138. Sâncel, Alba
  139. Sângeorgiu de Mureş, Mureş
  140. Sânger, Mureş
  141. Sânmărtinu de Câmpie, Mureş
  142. Sânmiclăuş, Alba
  143. Sântămărie, Alba
  144. Sântu, Mureş
  145. Sebeş, Alba
  146. Secăşel, Alba
  147. Sibiu I, Sibiu
  148. Sibiu II, Sibiu
  149. Sibiu III, Sibiu
  150. Sighişoara, Mureş
  151. Socolu de Câmpie, Mureş
  152. Spătac - Blaj, Alba
  153. Suatu, Cluj
  154. Subcetate, Harghita
  155. Şăulia, Mureş
  156. Şeica Mare, Sibiu
  157. Şeica Mică, Sibiu
  158. Şercaia, Braşov
  159. Şinca Veche, Braşov
  160. Şincai, Mureş
  161. Şmig, Sibiu
  162. Şona, Alba
  163. Şopteriu, Bistriţa-Năsăud
  164. Tăuni, Alba
  165. Târgu Mureş I (Tîrgu Mureş), Mureş
  166. Târgu Mureş II (Tîrgu Mureş), Mureş
  167. Târgu Mureş III (Tîrgu Mureş), Mureş
  168. Târgu Mureş IV (Tîrgu Mureş), Mureş
  169. Târgu Mureş - Spitalul de Urgenţă (Tîrgu Mureş), Mureş
  170. Târnăveni I, Mureş
  171. Târnăveni II, Mureş
  172. Târnăveni III Boziaş, Mureş
  173. Târnăveni IV, Mureş
  174. Teaca, Bistriţa-Năsăud
  175. Teiuş, Alba
  176. Teiuş - Dăneaţă, Alba
  177. Teleac, Mureş
  178. Topliţa, Harghita
  179. Turda Oprişani, Cluj
  180. Turda Poiana, Cluj
  181. Turda Veche, Turda, Cluj
  182. Ţăgşoru, Bistriţa-Năsăud
  183. Ţigmandru, Mureş
  184. Ulieş, Mureş
  185. Ungheni, Mureş
  186. Unirea II (Vereşmort), Alba
  187. Urisiu de Jos, Mureş
  188. Valea Lungă, Alba
  189. Vălişoara, Alba
  190. Velţ, Sibiu
  191. Veseuş, Alba
  192. Vinţu de Jos, Alba
  193. Visuia, Bistriţa-Năsăud
  194. Zau de Câmpie, Mureş

Mănăstiri greco-catolice aflate pe teritoriul Arhieparhiei:

Şematisme (anuare):

Scurt istoric:

  • Arhieparhia Majoră de Alba Iulia şi Făgăraş, cu sediul la Blaj, s-a format din nucleul vechii Episcopii de Alba Iulia a Bisericii Române Unită cu Roma, unire începută sub Episcopul Teofil (1697-1700) şi desăvârşită de succesorul acestuia, Atanasie Anghel (1697-1713). Urmaşul lui Atanasie Anghel a fost Episcopul Ioan Giurgiu Pataki (1715-1727). Reşedinţa iniţială, de la Alba Iulia, a fost mutată la Făgăraş, conform Bulei ”Rationi Congruit” dată de Papa Inocenţiu al XIII-lea la 17 august 1723. Episcopia a primit titulatura: de Alba Iulia şi Făgăraş.
  • A urmat pe scaunul episcopal Ioan Inocenţiu Micu Klein (1728-1751), care a mutat reşedinţa de la Făgăraş la Blaj, mai aproape de capitala Transilvaniei (Alba Iulia). După anul 1740, emanciparea clerului şi formarea unei conştiinţe naţionale româneşti au fost favorizate de trimiterea primilor tineri români pentru a studia la Roma. Acest fapt a contribuit la ridicarea nivelului cultural al românilor uniţi din Transilvania, excluşi până atunci din viaţa politică şi culturală a provinciei. Episcopul Inocenţiu Micu, primul român căruia i s-a permis să participe la lucrările Dietei principatului, a militat pentru ca românii din Transilvania să aibă drepturi egale cu celelalte naţionalităţi. În acest scop, a recurs la numeroase intervenţii prin apeluri scrise şi vizite personale la curtea de la Viena, intrând în conflict cu guvernanţii Transilvaniei dar ajungând să fie recunoscut de toţi românii de aici, ortodocşi sau greco-catolici, ca simbol al redeşteptării naţionale. A căutat sprijinul Curiei Romane şi al Papei, plecând la Roma, de unde a fost însă împiedicat să se reîntoarcă în Eparhia sa. Datorită exilului de la Roma, a renunţat la exercitarea drepturilor sale de Episcop, fiind înlocuit de fostul său Vicar episcopal, Petru Pavel Aron (1752-1764).
  • Acesta a sprijinit deschiderea vestitelor Şcoli ale Blajului, precedate de înfiinţarea Tipografiei de la Blaj (1747).
  • Între anii 1754-1848 (anul marilor mişcări revoluţionare europene) Biserica Română Unită cu Roma a cunoscut o perioadă de înflorire, fiind solidară cu mişcarea de emancipare socială a românilor din Transilvania.
  • Episcopul Atanasie Rednic (1765-1772) a avut de înfruntat atât opoziţia claselor privilegiate din principat cât şi pe cea a Mitropolitului sârb de la Karlowitz, ostil unirii românilor cu Roma. S-a ocupat de îmbunătăţirea stării materiale a clerului şi de reforma vieţii monahale. A fost urmat de Grigore Maior (1772-1782), un Episcop cult, bun orator şi totodată poet.
  • Pe scaunul episcopal a urmat Ioan Bob (1783-1830), în timpul căruia mişcarea de emancipare naţională a elaborat documentul ”Supplex Libellus Valachorum” (1790-1792), adevărată Magna Charta a dezideratelor greco-catolicilor. În aceeaşi perioadă, Şcoala Ardeleană a produs o întreagă gamă de manifestări istorice şi culturale. În şcolile Episcopiei Blajului, materialul didactic şi scrierile filosofico-istorice ale curentului latinist au fost dominate de idealurile naţionale româneşti.
  • După moartea lui Ioan Bob, scaunul episcopal a fost ocupat de Episcopul Ioan Lemeni (1832-1850), bun administrator al Eparhiei dar tributar ideii de supunere faţă de absolutismul austriac.
  • Prin Bula ”Ecclesiam Christi ex omni lingua”, a Papei Pius al IX-lea, Biserica Română Unită cu Roma a fost ridicată la rang de Arhiepiscopie şi Mitropolie iar Eparhiile greco-catolice româneşti au fost scoase de sub jurisdicţia Arhiepiscopiei de Esztergom. Episcopiile sufragane nou înfiinţatei Mitropolii erau cea de Oradea Mare şi încă alte două, recent înfiinţate, cele de Gherla şi de Lugoj.
  • Perioada 1848-1948 este considerată epoca de glorie a acestei Biserici.
  • Mitropolitul Alexandru Şterca Şuluţiu (1850-1868) s-a confruntat cu manifestările absolutismului habsburgic şi constituţionalismului transilvănean ale acelor vremi.
  • Împreună cu Episcopul ortodox, a militat la Congresul naţional român din 1861 pentru reconfirmarea principiului emancipării naţional-politice a românilor de ambele confesiuni. Acţiunile lor au continuat şi la al doilea Congres naţional român, din 1863.
  • Sub regimul dualist austro-ungar, scaunul mitropolitan a fost încredinţat lui Ioan Vancea (1868-1892). În această perioadă au fost convocate trei Sinoade episcopale: în 1869, 1882 şi 1889, la care s-au statutat norme organizatorice ale Bisericii. S-a reorganizat învăţământul românesc la Blaj şi a continuat mişcarea memorandistă în cadrul căreia Mitropolitul şi-a manifestat dinamismul strategic. Împreună cu Episcopul de Oradea, Ioan Papp Szilaghi (unul dintre renumiţii canonişti orientali ai timpului), a participat la lucrările Conciliului Vatican I, manifestându-şi dezacordul faţă de proclamarea solemnă în acel moment istoric a dogmei infailibilităţii Papei. Totodată, cei doi ierarhi români au pledat pentru păstrarea integralităţii patrimoniului teologico-liturgic şi canonic al Bisericii lor în cadrul catolicismului.
  • Lui Ioan Vancea i-a urmat Victor Mihaly de Apşa (1893-1918). Printre problemele cu care s-a confruntat, cea mai spinoasă s-a dovedit a fi cea legată de fondarea unei Eparhii cu limba liturgică maghiară, dorită de exponenţii dualismului austro-ungar, însă refuzată de ierarhii ruteni şi români. Totuşi, la insistenţele cancelariei imperiale, a fost înfiinţată o noua Episcopie, de Hajdudorogh (1912), prin Bula papală ”Christifideles Graeci”. Astfel, peste 70.000 de credincioşi români din 83 de parohii şi un număr şi mai mare de credincioşi ruteni au ajuns în cele din urmă să accepte oficierile liturgice în limba maghiară. Contestarea acestei acţiuni de culise nu a întârziat să vină din partea Mitropoliei Blajului, care s-a adresat Secretariatului de Stat din Roma prin intermediul unei delegaţii de teologi.
  • După moartea lui Victor Mihali de Apşa, în noul context politic realizat prin unirea Transilvaniei cu România, numirea noului Mitropolit Vasile Suciu (1920-1936) s-a făcut cu aprobarea Romei şi cu consimţământul Regelui Ferdinand al României. Mitropolitul a sprijinit construirea unei serii de şcoli, el însuşi având o bogată creaţie teologică.
  • Un eveniment important din această perioadă a fost semnarea Concordatului dintre Sfântul Scaun şi Regatul Român, la 10 mai 1927, ratificat în timpul guvernării lui Iuliu Maniu, la 7 iulie 1929.
  • Următorul Mitropolit a fost Alexandru Nicolescu (1936-1941), fost consilier ecleziastic al Legaţiei române de pe lângă Sfântul Scaun şi, în prealabil, Episcop al Lugojului. După moartea sa, scaunul mitropolitan a rămas vacant, păstorirea fiind asigurată doar de Administratori Apostolici (Valeriu Traian Frenţiu, în perioada 1941-1946, şi Ioan Suciu, în perioada 1946-1948).
  • Anul 1948 a întrerupt brusc şi violent viaţa normală a Bisericii Române Unite, prin scoaterea acesteia în afara legii. A urmat o perioadă de suferinţe şi martiriu, încheiată în decembrie 1989. În acest răstimp, Biserica a continuat să activeze în clandestinitate.
  • După 1989, Sfântul Scaun a confirmat ierarhia Bisericii Române Unite, la Blaj fiind numit Mitropolit Alexandru Todea, care a fost apoi ridicat la demnitatea de Cardinal, în 1992. După îmbolnăvirea Cardinalului Todea, conducerea Arhieparhiei a fost asigurată prin numirea Episcopului de Cluj-Gherla, George Guţiu, ca Administrator Apostolic al întregii Provincii Mitropolitane.
  • Din 1994 şi până în prezent, Arhiepiscopia şi Mitropolia Blajului este condusă de I.P.S. Lucian Mureşan.
  • Sursa: www.bru.ro

Ultima actualizare:

  • 6 iunie 2019

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aţi găsit o greşeală pe acest site? Vă rugăm să ne anunţaţi şi corectăm. Vă mulţumim.