Parohii din România (în ordine alfabetică):

A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | Ş (SH) | T | Ţ (TZ) | U | V | Z

Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla

  • Patron: Sfântul Iosif
  • Adresa: Strada Moţilor nr. 26, Cluj-Napoca, judeţul Cluj, cod poştal 400001
Sediul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Cluj-Napoca

Parohii:

  1. Agrieş, Bistriţa-Năsăud
  2. Aiton, Cluj
  3. Apahida, Cluj
  4. Baciu, Cluj
  5. Baia de Arieş, Alba
  6. Batin, Cluj
  7. Băbeni, Sălaj
  8. Băiţa, Cluj
  9. Băişoara, Cluj
  10. Beclean, Bistriţa-Năsăud
  11. Bichigiu, Bistriţa-Năsăud
  12. Bistra, Alba
  13. Bistriţa I, Bistriţa-Năsăud
  14. Bistriţa II, Bistriţa-Năsăud
  15. Bistriţa III, Bistriţa-Năsăud
  16. Bociu, Cluj
  17. Boiereni, Maramureş
  18. Borleasa, Bistriţa-Năsăud
  19. Borşa, Cluj
  20. Brăişoru, Cluj
  21. Buciumi, Sălaj
  22. Buneşti, Cluj
  23. Buzaş, Sălaj
  24. Căianu Mic, Bistriţa-Năsăud
  25. Câmpeni, Alba
  26. Căpâlna, Sălaj
  27. Căşeiu, Cluj
  28. Ceaba, Cluj
  29. Ceanu Mare, Cluj
  30. Cetan, Cluj
  31. Chinteni, Cluj
  32. Chiuieşti, Cluj
  33. Ciumăfaia, Cluj
  34. Cluj - Cordoş, Cluj-Napoca
  35. Cluj - Dâmbu Rotund, Cluj-Napoca
  36. Cluj - Grigorescu, Cluj-Napoca
  37. Cluj - Iris, Cluj-Napoca
  38. Cluj - Mănăştur I Vest, Cluj-Napoca
  39. Cluj - Mănăştur II, Cluj-Napoca
  40. Cluj - Someşeni, Cluj-Napoca
  41. Cluj - Valea Chintăului, Cluj-Napoca
  42. Cluj - Zorilor I, Cluj-Napoca
  43. Cluj - Zorilor II, Cluj-Napoca
  44. Cluj I - Centru Istoric, Cluj-Napoca
  45. Cluj II - Centru Bob, Cluj-Napoca
  46. Cluj III - Andrei Mureşanu, Cluj-Napoca
  47. Cluj IV - Mărăşti, Cluj-Napoca
  48. Cluj V - Făget, Cluj-Napoca
  49. Cluj VI - Gruia, Cluj-Napoca
  50. Cluj X - Gheorgheni, Cluj-Napoca
  51. Cojocna, Cluj
  52. Coplean, Cluj
  53. Cormaia, Bistriţa-Năsăud
  54. Corna, Alba
  55. Corpadea, Cluj
  56. Crăeşti, Cluj
  57. Cubleşu Someşan, Cluj
  58. Cufoaia, Maramureş
  59. Cuzdrioara, Cluj
  60. Dăbâca, Cluj
  61. Dej I, Cluj
  62. Dej II, Cluj
  63. Dej III - Dealul Florilor, Cluj
  64. Dobrocina, Sălaj
  65. Dolheni, Sălaj
  66. Fântânele, Bistriţa-Năsăud
  67. Feldru (Vatra Satului), Bistriţa-Năsăud
  68. Feldru (Valea Secerului), Bistriţa-Năsăud
  69. Filea de Jos, Cluj
  70. Floreşti I, Cluj
  71. Floreşti II, Cluj
  72. Floreşti III, Cluj
  73. Frata, Cluj
  74. Gârbău, Cluj
  75. Gârbău Dejului, Cluj
  76. Gherla I, Cluj
  77. Gherla II, Cluj
  78. Gilău, Cluj
  79. Glod, Sălaj
  80. Herina, Bistriţa-Năsăud
  81. Huedin, Cluj
  82. Iara, Cluj
  83. Iclod, Cluj
  84. Ileanda, Sălaj
  85. Ilva Mică, Bistriţa-Năsăud
  86. Jichişu de Sus, Cluj
  87. Jucu de Jos, Cluj
  88. Lăpuş (Lăpuşul Românesc), Maramureş
  89. Lemniu, Sălaj
  90. Leşu, Bistriţa-Năsăud
  91. Letca, Sălaj
  92. Livada, comuna Iclod, Cluj
  93. Livada (Şchiopi), comuna Petreştii de Jos, Cluj
  94. Lupşa, Alba
  95. Maieru, Bistriţa-Năsăud
  96. Manic, Bistriţa-Năsăud
  97. Matei, Bistriţa-Năsăud
  98. Măgura Ierii, Cluj
  99. Măhal, Cluj
  100. Mica, Cluj
  101. Mihăieşti, Cluj
  102. Mintiu Gherlii, Cluj
  103. Molişet, Bistriţa-Năsăud
  104. Morlaca, Cluj
  105. Moruţ, Bistriţa-Năsăud
  106. Năsal, Cluj
  107. Năsăud, Bistriţa-Năsăud
  108. Nepos, Bistriţa-Năsăud
  109. Nicula, Cluj
  110. Ocna Dejului, Cluj
  111. Orman, Cluj
  112. Pădurenii (Ţop), Cluj
  113. Păuşa, Sălaj
  114. Petea, Cluj
  115. Pintic, Cluj
  116. Podişu (Ciumeni), Sălaj
  117. Poieniţa, Sălaj
  118. Ponorel, Alba
  119. Popeşti, Cluj
  120. Poşaga de Jos, Alba
  121. Poşaga de Sus I - Belioara, Alba
  122. Poşaga de Sus II - Săgagea, Alba
  123. Pruniş, Cluj
  124. Răstolţu Mare (Răstolţ), Sălaj
  125. Recele (Ilva Mare), Bistriţa-Năsăud
  126. Rediu, Cluj
  127. Rodna, Bistriţa-Năsăud
  128. Rogoz, Maramureş
  129. Romuli, Bistriţa-Năsăud
  130. Roşia Montană, Alba
  131. Rugăşeşti, Cluj
  132. Runcu Salvei, Bistriţa-Năsăud
  133. Salva, Bistriţa-Năsăud
  134. Săliştea Nouă, Cluj
  135. Săsarm, Bistriţa-Năsăud
  136. Sângeorgiu de Meseş, Sălaj
  137. Sângeorz-Băi, Bistriţa-Năsăud
  138. Sângeorzu Nou, Bistriţa-Năsăud
  139. Sânnicoară, Cluj
  140. Sânpaul, Cluj
  141. Spermezeu, Bistriţa-Năsăud
  142. Suciu de Jos, Maramureş
  143. Suciu de Sus, Maramureş
  144. Şanţ, Bistriţa-Năsăud
  145. Şendroaia, Bistriţa-Năsăud
  146. Şieu-Odorhei, Bistriţa-Năsăud
  147. Şintereag, Bistriţa-Năsăud
  148. Şutu, Cluj
  149. Târgu Lăpuş, Maramureş
  150. Târlişua, Bistriţa-Năsăud
  151. Telciu, Bistriţa-Năsăud
  152. Tihău, Sălaj
  153. Ţaga, Cluj
  154. Ţentea, Bistriţa-Năsăud
  155. Unguraş, Cluj
  156. Unirea, Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
  157. Urişor, Cluj
  158. Uriu, Bistriţa-Năsăud
  159. Vad, Cluj
  160. Valea Fânaţelor, Cluj-Napoca, Cluj
  161. Valea Unguraşului, Cluj
  162. Vălişoara, Cluj
  163. Vima Mică, Maramureş
  164. Vultureni, Cluj

Mănăstiri greco-catolice aflate pe teritoriul Eparhiei:

Şematisme (anuare):

Scurt istoric:

  • Eparhia Greco-Catolică de Gherla (Armenopolis, Szamos-Újvár) a fost înfiinţată de către Papa Pius al IX-lea, prin Bula Pontificală ”Ad Apostolicam Sedem” promulgată la 26 noiembrie 1853, în contextul ridicării Eparhiei de Făgăraş şi Alba-Iulia la rang de mitropolie, cu sediul la Blaj, (prin Bula Pontificală ”Ecclesiam Christi”) şi a întemeierii Episcopiei de Lugoj (prin Documentul ”Apostolicum Ministerium”). Primul Sediu Episcopal a fost oraşul Gherla din Principatul Transilvaniei, iar cel dintâi Episcop al Eparhiei de Gherla a fost Ioan Alexi (1854-1863).
  • La întemeierea ei, Eparhia de Gherla a fost alcătuită prin arondarea a 10 protopopiate, 144 parohii şi filii, cu 97.121 credincioşi greco-catolici, desprinse din dieceza ruteană greco-catolică de Munkàci, precum şi din 27 protopopiate, 629 parohii şi filii, cu 261.229 credincioşi proveniţi din Eparhia de Făgăraş, toate acestea însumând un total de 773 parohii şi filii, cu 358.350 credincioşi.
  • Episcopul Ioan Alexi a avut de înfruntat dificultăţile începutului organizării Eparhiei la nivel pastoral-formativ, a fost un păstor activ şi cărturar vrednic.
  • În anul 1857 Eparhia era alcătuită din 633 de parohii arondate în 38 de protopopiate, având 2 mănăstiri ale Ordinului Sf. Vasile cel Mare şi un număr de 381.397 suflete în păstorire.
  • Episcopul Ioan Alexi întemeiază, în anul 1858, prima Academie de Teologie Greco-Catolică în oraşul sediu episcopal.
  • Episcopul care a urmat în scaunul episcopal al Gherlei, Ioan Vancea de Buteasa (1865-1869) a fost un teolog erudit şi un înţelept organizator. Mai târziu, ca Mitropolit al Blajului,a avut privilegiul de a participa la lucrările Conciliul Vatican I (22 noiembrie 1869-30 iunie 1870).
  • În perioada arhipăstoririi sale, conform Şematismului eparhial din 1867, Eparhia de Gherla avea 797 comunităţi bisericeşti organizate în 44 protopopiate, 525 parohii, 272 filii, cu 418.349 credincioşi, cuprinse în comitatele Solnoc-Dăbâca, Bistriţa, Năsăud, Sălaj, Maramureş şi Sătmar, ceea ce reprezenta o parte însemnată din nord-vestul Transilvaniei.
  • Mihail Pavel (1873-1879), cel de-al treilea Episcop de Gherla, a fost un bun administrator, plin de înţelepciune, cu dragoste faţă de credincioşi, de Biserică şi de şcoală. Este arhiereul care a finalizat biserica de zid a Mănăstirii Nicula (1875-1879), unde a fost depusă spre cinstire icoana făcătoare de minuni a Maicii Sfinte. După lăcrimarea acestei icoane din parohia Nicula, în 1694, la cererea autorităţii imperiale de la Viena s-a construit bisericuţa de lemn de la Nicula (1700-1712), în care a fost aşezată mai întâi spre venerare. Astfel a început tradiţia pelerinajelor anuale, acest loc devenind de-a lungul timpului un important centru de pelerinaj dedicat Preasfintei Fecioare Maria. Nicula a fost declarat loc de pelerinaj cu indulgenţă plenară prin documentul dat de către Sf. Părinte Clemente al XIII-lea în anul 1767 şi confirmat de Papa Pius al XI-lea în anul 1928.
  • Mai târziu, în anul 1905, Episcopul Ioan Sabo (cel mai longeviv Episcop in sede, 1879-1911, 32 de ani!), înţelept teolog, blând păstor, ctitor a numeroase lăcaşuri de cult, a adăugat faţada cu două turnuri la biserica de zid a Mănăstirii Nicula. Între anii 1905-1907, acelaşi Arhiereu a edificat noua Catedrală a Eparhiei de Gherla cu hramul „Intrarea în biserică a Preacuratei Fecioare Maria„. În cripta catedralei au fost mai târziu aşezaţi doi dintre episcopii Eparhiei de Gherla, ctitorul însuşi, Ioan Sabo şi Vasile Hossu.
  • Al cincilea episcop de Gherla, Vasile Hossu (1911-1916), mare iubitor de Biserică şi neam, propovăduitor şi apărător al credinţei, a fost o personalitate proeminentă a vremii, care s-a remarcat atât pe plan pastoral cât şi pe plan teologic. A fost unul dintre cei mai culţi ierarhi ai Bisericii noastre care a redactat foaia „Unirea”, numeroase manuale şcolare şi a reprezentat cu demnitate interesele Bisericii şi ale poporului credincios.
  • Prin Constituţia apostolică ”Solemni Conventione”, promulgată de Papa Pius al XI-lea, la 5 iunie 1930, datorită înfiinţării Eparhiei de Maramureş cu reşedinţa la Baia-Mare, a fost rearondată Eparhia de Gherla. Astfel, în timpul arhipăstoririi Episcopului Iuliu Hossu, Eparhia de Gherla a cedat 151 parohii, din care 82 parohii au intrat în cadrul Eparhiei de Oradea-Mare şi 69 de parohii în Eparhia de Maramureş. Totodată, a primit 150 de parohii de la Arhieparhia de Făgăraş şi Alba-Iulia, printre care şi Protopopiatul Cluj, care a devenit noua reşedinţă episcopală. Prin acelaşi document numele Eparhiei devine Eparhia de Cluj-Gherla, având 628 comunităţi bisericeşti, parohii şi filii, arondate în 19 protopopiate, pe teritoriul judeţelor Alba, Bistriţa Năsăud, Cluj, Mureş, Sălaj şi Maramureş, cu 400.673 de credincioşi. Această organizare teritorială a rămas în vigoare până în anul 1948.
  • Din 1930, conform documentului pontifical amintit, noua Catedrală Episcopală este biserica cu hramul „Schimbarea la Faţă”, construită de Ordinul Franciscanilor Minori între anii 1775-1779 şi dăruită, în 1924, Bisericii Române Unite, de către Papa Pius al XI-lea. Catedrala din Gherla rămâne cu titlul de cocatedrală. Academia de Teologie a fost mutată şi ea în noul sediu de pe str. I. C. Brătianu, nr. 52, un edificiu finalizat în 1934 sub arhipăstorirea Episcopului Iuliu Hossu. Personalitate marcantă a vieţii spirituale şi culturale, sociale şi politice româneşti, eminentul Arhiereu, doctor în filosofie şi teologie la Universitatea De Propaganda Fide din Roma, preot militar în timpul Primului Război Mondial, a fost unul dintre iluştrii ierarhi care au luptat pentru propăşirea Bisericii Greco-Catolice şi a neamului românesc. Timpul episcopatului său în tronul eparhial (1917-1948) a reprezentat perioada de glorie şi de maximă dezvoltare spirituală, pastoral-organizatorică a Eparhiei de Cluj-Gherla. Fapt dovedit prin datele Anuarului Pontifical din 1948, în care Eparhia de Cluj-Gherla avea 573 biserici şi capele, 387 case parohiale, 419 preoţi parohi şi un număr de 421.652 credincioşi greco-catolici, fiind cea mai numeroasă eparhie din Biserica Română Unită.
  • După pseudo-sinodul (necanonic) de la 1 octombrie 1948 din Cluj, organizat sub presiunea regimului comunist, prin Decretul 358 de la 1 decembrie 1948, întreaga Biserică Greco-Catolică este scoasă în afara legii. La 28 octombrie 1948 întregul episcopat a fost arestat şi au început măsurile represive asupra preoţilor, persoanelor consacrate şi credincioşilor greco-catolici. Bunurile patrimoniale au fost confiscate de Statul Român şi în parte date în uzul Bisericii Ortodoxe Române din zonele corespunzătoare (catedrale, biserici parohiale, capele, mănăstiri, case parohiale, etc).
  • Primul purpurat al neamului românesc, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Dr. Iuliu Hossu, după 5 ani de închisoare şi 16 ani de domiciliu obligatoriu, a primit numirea de Cardinal din partea trimisului special al Papei Paul al VI-lea, Mons. Giuseppe Chelli, în martie 1969 la Mănăstirea ortodoxă Căldăruşani, unde se afla încă în domiciliu obligatoriu.
  • Se cuvine să fie amintit aici şi Episcopul Ioan Chertes (1970-1992), erudit teolog, suflet de mare profunzime spirituală, pilduitor maestru prin exemplul vieţii sale, trecut prin „proba de foc” a închisorilor şi păstor al ”Bisericii în catacombe”, care a fost consacrat Episcop în clandestinitate (în domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Căldăruşani). De asemenea, trebuie amintiţi, cu reverenţă, toţi acei înţelepţi păstori rânduiţi de episcopi să cârmuiască, fără toiag şi tron arhieresc, cu înţelepciune şi prudenţă turma cuvântătoare a Eparhiei de Cluj-Gherla, în perioada detenţiei arhiereilor: can. Nicolae Pura, ierom. Silvestru Augustin Prunduş, OSBM, Mons. Eugen Popa şi Mons. Tertulian Langa, prelat papal.
  • Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a fost trecută în legalitate şi repusă formal şi teoretic în drepturi prin Decretul-Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989 şi apoi prin Decretul-Lege 126 din 24 aprilie 1990, fiind abrogat Decretul 358/1948, dar nu şi efectele lui.
  • Cel dintâi Arhiereu de după 1990, încununat şi el cu „coroana de spini” a mărturisitorilor pentru credinţă, căruia i-a revenit dificila sarcină de refacere şi reorganizare a structurilor Eparhiei de Cluj-Gherla, a fost Episcopul George Guţiu, hirotonit la 17 iunie 1990 pe Stadionul Municipal din Cluj-Napoca (deoarece nu exista nici un locaş de cult greco-catolic restituit). Astfel, începe o perioadă dificilă de refacere şi reorganizare a structurilor bisericeşti, precum şi de recuperare a patrimoniului.
  • Prima biserică restituită în 1995 a fost biserica cu hramul ”Învierea Domnului”, construită de către Episcopul Ioan Bob (1784-1830), între anii 1801-1803 (prima biserică românească ”intra muros” din Cluj). La 13 martie 1998 a fost recuperată pe cale juridică Catedrala Episcopală din Cluj cu hramul „Schimbarea la Faţă”. Prin dialog local cu Biserica ortodoxă, au fost restituite un număr de 8 biserici (din cele 573 existente în 1948) şi 4 case parohiale (din cele 387). Au rămas însă nerestituite multe biserici şi bunuri, (între care biserica Co-catedrală din Gherla şi Mănăstirea Nicula).
  • În anul 2001, Eparhia de Cluj-Gherla avea 158 de parohii, 150 de preoţi, 46 de biserici şi capele, 10 case parohiale, cu aproximativ 60.000 de credincioşi.
  • La 18 iulie 2002, Papa Ioan Paul al II-lea a acceptat cererea de retragere a IPS George Guţiu, Arhiepiscop ad personam (din 1994) şi a numit ca Eparh pe PS Florentin Crihălmeanu (episcop auxiliar din 1997), prin Bula Pontificală Pascendi Dominici gregis.
  • Sursa: www.eparhiaclujgherla.ro

Ultima actualizare:

  • 16 septembrie 2018

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aţi găsit o greşeală pe acest site? Vă rugăm să ne anunţaţi şi o corectăm. Mulţumim.