Parohii din România (în ordine alfabetică):

A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | Ş (SH) | T | Ţ (TZ) | U | V | Z

Eparhia Greco-Catolică de Oradea

  • Patron: Sfântul Nicolae
  • Adresa: Strada Episcop Mihai Pavel nr. 4, Oradea, judeţul Bihor, cod poştal 410210
Palatul Episcopal Greco-Catolic Oradea, Bihor (2016)


Parohii:

  1. Abram, Bihor
  2. Aghireş, Sălaj
  3. Aleşd, Bihor
  4. Andrid, Satu Mare
  5. Ardud, Satu Mare
  6. Babţa, Satu Mare
  7. Ban, Sălaj
  8. Bădăcin, Sălaj
  9. Băile Felix, Bihor
  10. Băiţa, Bihor
  11. Becheni - Chisău, Satu Mare
  12. Beiuş, Bihor
  13. Beliu, Arad
  14. Beznea, Bihor
  15. Bobota, Sălaj
  16. Bocşa, Sălaj
  17. Boianu Mare, Bihor
  18. Borod, Bihor
  19. Borş, Bihor
  20. Brăteşti, Bihor
  21. Calea Mare, Bihor
  22. Camăr, Sălaj
  23. Carei I, Satu Mare
  24. Carei II (Spital), Satu Mare
  25. Carei III (Franciscani), Satu Mare
  26. Carei IV (Parohia maghiară), Satu Mare
  27. Căpleni, Satu Mare
  28. Căuaş, Satu Mare
  29. Câmpia, Sălaj
  30. Cehei (Cehei-Pustă), Sălaj
  31. Ceica, Bihor
  32. Cheţ, Bihor
  33. Chilioara, Sălaj
  34. Chioag, Bihor
  35. Cihei, Bihor
  36. Ciocaia, Bihor
  37. Cizer, Sălaj
  38. Cordău, Bihor
  39. Cosniciu de Sus, Sălaj
  40. Cosniciu de Jos, Sălaj
  41. Coşeiu, Sălaj
  42. Craidorolţ, Satu Mare
  43. Crestur, Bihor
  44. Curtuişeni (Curtuiuşeni), Bihor
  45. Delani, Bihor
  46. Dicăneşti, Bihor
  47. Dobricioneşti, Bihor
  48. Domăneşti, Satu Mare
  49. Drăgeşti, Bihor
  50. Drăgoteni, Bihor
  51. Drighiu, Sălaj
  52. Dumbrava, Bihor
  53. Fetindia, Sălaj
  54. Fiziş, Bihor
  55. Galoşpetreu, Bihor
  56. Gârceiu, Sălaj
  57. Ghenci, Satu Mare
  58. Ghenetea, Bihor
  59. Ginta, Bihor
  60. Girișu de Criș
  61. Grădinari (Negru), Bihor
  62. Gruilung, Bihor
  63. Haieu - Băile 1 Mai, Bihor
  64. Halmăşd, Sălaj
  65. Hereclean, Sălaj
  66. Hodişel, Bihor
  67. Holod, Bihor
  68. Horoatu Crasnei, Sălaj
  69. Huseni, Sălaj
  70. Iaz, Sălaj
  71. Ioaniş, Bihor
  72. Ip, Sălaj
  73. Izvoarele, Bihor
  74. Lucăceni, Satu Mare
  75. Marghita I, Bihor
  76. Marghita II (Spital), Bihor
  77. Marin, Sălaj
  78. Mădăras, Satu Mare
  79. Meseş, Zalău, Sălaj
  80. Moftinu Mic, Satu Mare
  81. Moftinu Mare (Moftin), Satu Mare
  82. Nădar, Bihor
  83. Nojorid, Bihor
  84. Oradea Catedrala, Bihor
  85. Oradea Decebal, Bihor
  86. Oradea Episcopia Bihor
  87. Oradea Ioşia Nord, Bihor
  88. Oradea Ioşia Sud, Bihor
  89. Oradea N. Iorga/Gh. Doja (Spitalul de Neuropsihiatrie), Bihor
  90. Oradea N. Iorga/Viilor, Bihor
  91. Oradea Nufărul, Bihor
  92. Oradea Olosig I, Bihor
  93. Oradea Olosig II, Bihor
  94. Oradea Olosig III (Parohia maghiară), Bihor
  95. Oradea Spitalul Municipal, Bihor
  96. Oradea Velenţa I, Bihor
  97. Oradea Velenţa II Tokai, Bihor
  98. Peceiu, Sălaj
  99. Petid, Bihor
  100. Petrani, Bihor
  101. Pişcolt, Satu Mare
  102. Plopiş, Sălaj
  103. Pocola, Bihor
  104. Poiana, comuna Tăuteu, Bihor
  105. Porţ, Sălaj
  106. Prisaca, Bihor
  107. Racova, Satu Mare
  108. Răteşti, Satu Mare
  109. Rogoz, Bihor
  110. Salonta, Bihor
  111. Sarcău, Bihor
  112. Satu Mic, Satu Mare
  113. Sălăjeni, Sălaj
  114. Sărsig, Bihor
  115. Săuca, Satu Mare
  116. Sâg, Sălaj
  117. Sîmbăta (Sâmbăta), Bihor
  118. Sînlazăr (Sânlazăr), Bihor
  119. Sînmartin (Sânmartin), Bihor
  120. Sîntandrei (Sântandrei), Bihor
  121. Silvaş, Satu Mare
  122. Sititelec, Bihor
  123. Spinuş, Bihor
  124. Stârciu, Sălaj
  125. Suplacu de Barcău, Bihor
  126. Supuru de Jos, Satu Mare
  127. Şilindru, Bihor
  128. Şimleu Silvaniei, Sălaj
  129. Ştei, Bihor
  130. Şumal, Sălaj
  131. Şuncuiş, Bihor
  132. Tăşnad, Satu Mare
  133. Terebeşti, Satu Mare
  134. Tinca, Bihor
  135. Topa de Criş, Bihor
  136. Uileacu de Beiuş, Bihor
  137. Urziceni-Pădure, Satu Mare
  138. Vadu Crişului, Bihor
  139. Valcău de Jos, Sălaj
  140. Valcău de Sus, Sălaj
  141. Valea lui Mihai, Bihor
  142. Vălanii de Beiuş, Bihor
  143. Văşad, Bihor
  144. Vintere, Bihor
  145. Voivozi, Bihor
  146. Zalău I, Sălaj
  147. Zalău II, Sălaj
  148. Zalău III, Sălaj
  149. Zalău IV (Ortelec), Sălaj
  150. Zalău V (Surori), Sălaj
  151. Zalău VI (Spital), Sălaj
  152. Zalnoc, Sălaj

Mănăstiri greco-catolice aflate pe teritoriul Eparhiei:

Şematisme (anuare):

Scurt istoric:

  • Prima organizare bisericească a românilor greco-catolici din părţile bihorene, după Unirea de la 1700, a avut loc sub Episcopul latin al Eparhiei Oradea, Emeric Czaky, care l-a numit pe canonicul Vasile Paul arhidiacon al catolicilor români de rit bizantin, arhidiaconatul cuprinzând 70 de parohii unite.
  • În 1748, Papa Benedict al XIV-lea l-a numit pe preotul român unit Meletie Covaci Episcop titular de Tegea şi Auxiliar şi Vicar al Episcopului latin Paul Forgach, pentru parohiile române unite. Însă românii au fost nemulţumiţi de această formă de păstorire. Împărăteasa Maria Tereza a hotărât desprinderea Vicariatului românilor uniţi de Episcopia latină de Oradea şi constituirea unei Episcopii unite autonome. La 26 iulie 1776, Moise Dragoş, paroh şi protopop de Oradea, a fost numit Episcop al românilor uniţi, independent de Episcopul latin. Noua Eparhie a fost înfiinţată canonic prin Bula Papei Pius al VI-lea, dată la 16 iunie 1777, şi cuprindea parohiile din comitatele Bihor, Arad, Bichiş, Cenad, Csongrad, Timiş-Torontal şi Caraş, ca sufragană Episcopiei latine de Strigoniu. Odată cu Episcopia a luat fiinţă şi capitlul eparhial, alcătuit din 5 canonici, iar Împăratul Iosif al II-lea a înzestrat Episcopia cu domeniul de la Beiuş.
  • Episcopul Ignatie Darabant (1790-1805) a primit de la împăratul Leopold ajutoare pentru înzestrarea Episcopiei cu locuinţe pentru canonici şi a început zidirea bisericii Catedrale. În timpul vieţii sale s-a reuşit doar ridicarea turnului acesteia. A fost numit consilier intim imperial şi a promovat cultura şi literatura română, fiind apreciat de contemporanii săi Gheorghe Şincai şi Samuil Micu.
  • Episcopul Samuil Vulcan (1806-1893) a terminat construcţia Catedralei eparhiale, a înfiinţat gimnaziul greco-catolic din Beiuş şi l-a dotat cu fondurile necesare bunei funcţionări. Beiuşul este a doua localitate din Transilvania cu şcoală medie românească, după cele din Blaj înfiinţate în 1754. Episcopia se întindea Ta Samusio (Someş) usque ad Danubiumt, având 179 de parohii şi 415 filii, situate în 11 comitate.
  • Episcopul Vasile Erdeli (1843-1862) a fost o mare personalitate a vremii sale. În timpul păstoririi sale, Episcopia de Oradea a trecut de sub jurisdicţia Arhiepiscopiei de Strigoniu sub cea a Mitropoliei Române Unite de Alba Iulia şi Făgăraş. Vasile Erdeli a refăcut Seminarul din Oradea, a înfiinţat Preparandia greco-catolică eparhială, a dotat gimnaziul din Beiuş cu un laborator de ştiinţe fizico-chimice. A fost numit consilier intim imperial şi a fost decorat cu mai multe ordine şi medalii, iar în 1858 a primit titlul nobiliar de baron. Episcopul Iosif Pop Silaghi (1863-1873) a participat la lucrările Conciliului Vatican I.
  • Episcopul Ioan Olteanu (1874-1877), care a fost mai întâi Episcop de Lugoj (1870-1874), a restaurat palatul episcopal şi s-a remarcat prin generozitate şi a iniţiat multe opere de caritate.
  • Episcopul Mihai Pavel (1879-1902) a fost mai întâi Episcop de Gherla. La Oradea s-a remarcat cu deosebire în viaţa spirituală. În 1887 a înfiinţat la Beiuş internatul de băieţi, iar în 1896 a întemeiat o şcoală medie pentru fete, cu internat.
  • Episcopul Demetriu Radu (1903-1920), care a fost mai întâi Episcop de Lugoj, a reconstruit palatul episcopal, a refăcut domeniul de la Beiuş, casa de la Holod şi reşedinţa de la Stâna de Vale. A prezidat, împreună cu I. Papp, Episcopul ortodox de Arad şi cu Gheorghe Pop de Băseşti, Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. A murit la 8 decembrie 1920, în urma exploziei unei bombe plasate în Senat de anarhistul Goldstein.
  • Episcopul Valeriu Traian Frenţiu (1922-1952) a fost mai întâi Episcop de Lugoj (1913-1922). Era foarte exigent, mai întâi cu sine însuşi. S-a îngrijit de Seminarul teologic, ridicându-l la rang de Academie teologică. I-a adus pe asumpţionişti la Beiuş, pe franciscanii conventuali la Drăgeşti şi Oradea, pe Fraţii Şcolilor Creştine la seminarul din Oradea, şi pe surorile asumpţioniste la Beiuş şi Oradea. A fixat ca locuri de pelerinaje: Zalău, Drăgeşti şi Sânislau. În 1941 a fost numit Administrator Apostolic al Arhieparhiei. La 1 decembrie 1948, Biserica Româna Unită cu Roma (Greco-Catolică) a fost desfiinţată. Toţi Episcopii, mulţi preoţi şi credincioşi au fost arestaţi, bisericile, casele parohiale şi toate bunurile au fost confiscate. Episcopul Valeriu Traian Frenţiu a murit ca martir, după multe suferinţe, la 11 iunie 1952, la Sighetul Marmaţiei. După arestarea Episcopului Valeriu Traian Frenţiu, Eparhia a fost condusă de Pr. Augustin Maghiar, Vicar general, pâna la 28 iulie 1949, când a fost sfinţit ca Episcop, în clandestinitate, Iuliu Hirţea.
  • Episcopul Iuliu Hirţea (1949-1978), consacrat de Nunţiul papal Patrik O’Hara, şi-a desfăşurat activitatea în clandestinitate. A fost şi el arestat la 8 decembrie 1952, fiind eliberat doar în 1964. În acest răstimp, Eparhia a fost condusă de Pr. Augustin Egreanu, provicar. În 1978, canonicul Coriolan Tămâian a preluat răspunderea Eparhiei. A murit în 1990, iar Sfântul Scaun a decis atunci consacrarea ca Episcop de Oradea a preotului Vasile Hossu, care a păstorit Eparhia până la moartea sa, în iunie 1997.
  • Episcopul Vasile Hossu (1990-1997) a reorganizat Eparhia şi Seminarul. A construit o nouă biserică în cimitirul Olosig, pe care a încredinţat-o franciscanilor conventuali. A redobândit clădirea Institutului Teologic şi a redeschis Seminarul teologic liceal. După moartea Episcopului Hossu, ca Episcop de Oradea a fost numit Virgil Bercea, care fusese transferat de la Blaj la Oradea încă din noiembrie 1996, ca Episcop Coadjutor.
  • Sursa: www.bru.ro

Ultima actualizare:

  • 16 septembrie 2018

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aţi găsit o greşeală pe acest site? Vă rugăm să ne anunţaţi şi o corectăm. Mulţumim.