Vrea să însemne acţiunea sau cultul adus de popor lui Dumnezeu.
<<< Înapoi la Abecedarul Credinţei
Din primele secole, creştinii se adunau împreună, cântând imnuri de laudă lui Dumnezeu, ascultând Cuvântul Domnului şi participând, cu ocazia unei mese, la comemorarea morţii şi învierii lui Hristos: «Fraţilor, eu am primit de la Domnul ceea ce v’am învăţat şi pe voi, că Domnul Isus, în noaptea în care a fost vândut a luat pâine, şi mulţumind, a frânt, şi a zis: «Luaţi şi mâncaţi: acesta este trupul Meu care se va frânge pentru voi; aceasta să faceţi întru amintirea Mea». Asemenea a luat şi paharul, după cină zicând: «Acest pahar este legea cea nouă întru sângele Meu: aceasta să faceţi, ori de câte ori veţi bea, întru amintirea Mea». Pentru că ori de câte ori veţi mânca pâinea aceasta şi veţi bea paharul acesta, moartea Domnului o vestiţi până la venirea Lui» (Sf. Pavel, 1 Cor., 11,23-27).
Două zeci de ani după moartea lui Isus, apostolul Pavel reaminteşte astfel creştinilor din Corint înţelesul prânzului care-i adună în numele lui Isus, cu totul deosebit, care se mai numeşte «frângerea pâinii», «euharistie» adică acţiune de mulţumită, sau încă «sfânta jertfă», din cauza jertfei de pe cruce pe care o evocă şi o reînnoieşte în mod tainic.
În toate timpurile, credincioşii se adunau fie în casele lor, fie în biserici, pentru a asculta Cuvântul lui Dumnezeu prin lectura Sfintei Scripturi, pentru a se ruga şi a se împărtăşi cu «trupul şi sângele Domnului» prin mijlocirea preotului.
Hristos este în mijlocul celor care se adună în numele Lui, împărtăşindu-le viaţa Lui în taina sfintei Împărtăşanii săvârşită la slujba liturgică, care rămâne locul privilegiat al amintirii, prezenţei şi întâlnirii cu El.
Liturghia înfăptuieşte, în mod tainic dar adevărat, ceea ce se numeşte «Misterul pascal» - misterul morţii şi învierii Domnului prin care s’a săvârşit şi continuă să se săvârşească mântuirea omului.
<<< Înapoi la Abecedarul Credinţei
Comentarii
Trimiteți un comentariu