Psalmul 6 (pentru chemare în ajutor)

Doamne, nu întru mânia ta să mă dojeneşti: 

nici întru urgia Ta să mă pedepseşti. 

Ai milă de mine, Doamne, că neputincios sunt: 

vindecă-mă, Doamne, că s’au tulburat oasele mele, 

Şi sufletul meu s’a tulburat foarte; 

şi Tu, Doamne, până când? 

Întoarce-Te, Doamne, scapă sufletul meu: 

mântuieşte-mă, pentru mila Ta. 

Că nu cei morţi îşi vor aduce aminte de Tine: 

în iad cine te va mărturisi pe Tine? 

Ostenit-am întru suspinul meu: Spăla-voi în toate nopţile patul meu: 

cu lacrimile mele aşternutul meu voi uda. 

Tulburatu-s’a de întristare ochiul meu: 

îmbătrânit-am, între aţâţia duşmani ai mei. 

Duceţi-vă de la mine toţi, cei ce lucraţi fărădelegea: 

că a ascultat Domnul glasul plângerii mele, 

Auzit-a Domnul cererea mea: 

Domnul rugăciunea mea a primit-o. 

Să fie ruşinaţi şi să se tulbure toţi duşmanii mei: 

să fie întorşi înapoi şi foarte să se ruşineze, fără întârziere.

Sursa: Carte de rugăciuni şi învăţătură creştină, ediţie îngrijită de părintele Petru Gherman, tipărită cu încuviinţarea şi binecuvântarea Preasfinţiei Sale Episcop Vasile Cristea, Paris, 1976, retipărită în 1990 la Nyíregyháza.