Adevăr

În mod obişnuit este acordul sau potrivirea între exprimarea sau spunerea unui lucru cu însuşi lucrul spus; adevărul se poate cunoaşte prin minte, inteligenţă, ce este un mijloc (facultate) prin care omul prinde adevărul fără să-l cuprindă în întregime.

<<< Înapoi la Abecedarul Credinţei

Adevărul e diferit după obiectul său dar nu se găseşte în întregime decât în Dumnezeu, ce este Adevărul prin definiţie: «Dacă mă iubiţi, veţi păstra poruncile mele. Iar Eu îl voi ruga pe Tatăl şi El vă va da un alt apărător, ca să fie cu voi de-a pururi, Spiritul adevărului, pe care lumea nu-l poate cunoaşte, deoarece nu-l vede, nici nu-l cunoaşte » (Ioan, 14,16). 

Acest Adevăr este posedarea, prin cunoaştere şi iubire, a realităţii depline, fără margini, ce se comunică creaturii omeneşti în viziunea sau vederea lui Dumnezeu. 

Adevărurile de credinţă, cuprinse în Simbolul Credinţei conduc pe om la această cunoaştere a Adevărului desăvârşit, în care se găseşte fericirea.

<<< Înapoi la Abecedarul Credinţei

Sursa: Carte de rugăciuni şi învăţătură creştină, ediţie îngrijită de părintele Petru Gherman, tipărită cu încuviinţarea şi binecuvântarea Preasfinţiei Sale Episcop Vasile Cristea, Paris, 1976, retipărită în 1990 la Nyíregyháza.