Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică este o Biserică de tradiţie răsăriteană (de rit bizantin) în deplină comuniune cu Scaunul Romei, Vatican. Din punct de vedere canonic este o Biserică Arhiepiscopală Majoră, rang apropiat de Biserica Patriarhală.
1700 - a avut loc unirea Bisericii româneşti din Transilvania cu Biserica Romei.
18 mai 1721 - Reşedinţa de la Alba Iulia a fost mutată la Făgăraş, conform Bulei Rationi Congruit dată de Papa Inocenţiu al XIII-lea, iar Eparhia a primit numele de ”Alba Iulia şi Făgăraş”.
1737 - Episcopul Ioan Inocenţiu Micu Klein a mutat reşedinţa de la Făgăraş la Blaj, mai aproape de capitala Transilvaniei, Alba Iulia.
16 iunie 1777 - Papa Pius al VI-lea, prin bula Indefessum, a înfiinţat a doua episcopie greco-catolică românească la Oradea, sub titulatura „Episcopatum Graeco-Catholicum Unitum Magno-Varadiensem”, arondată până la 1853 Arhiepiscopiei romano-catolice de Strigoniu.
26 noiembrie 1853 - Papa Pius al IX-lea, prin bula Ecclesiam Christi, a restaurat Mitropolia de Alba Iulia şi Făgăraş, înfiinţând şi două eparhii noi: cea de Gherla şi Eparhia de Lugoj. Eparhia de Făgăraş a fost ridicată la rangul de Arhieparhie, devenind Arhieparhia de Alba Iulia şi Făgăraş.
5 iunie 1930 - prin bula Sollemni conventione, Provincia Mitropolitană a fost rearondată, Eparhia de Gherla mutându-şi sediul la Cluj, devenind de atunci Eparhia de Cluj-Gherla. Tot atunci s-a înfiinţat Eparhia de Maramureş, cu sediul la Baia Mare.
30 decembrie 1947 - La mai puțin de trei ani de la ocuparea României de către sovietici, Regele Mihai I a fost forțat să abdice și este proclamată Republica Populară Română. Regimul comunist instaurat, condus de Partidul Muncitoresc Român, își întărește poziția printr-o politică de tip stalinist.
3 septembrie 1948 - Episcopul Ioan Suciu, administrator apostolic al Arhidiecezei de Alba Iulia şi Făgăraş, considerat vârful rezistenței anticomuniste din Biserica Română Unită, a fost depus din funcție de guvernul condus de Petru Groza. Tot atunci au fost anulate salariile preoţilor români uniţi (greco-catolici).
18 septembrie 1948 - Au fost depuşi din funcție episcopii Valeriu Traian Frenţiu de Oradea, Alexandru Rusu al Maramureşului şi Ioan Bălan al Lugojului, cu excepția episcopilor Iuliu Hossu de Cluj-Gherla şi Vasile Aftenie, arhiereu vicar al Arhidiecezei de Alba Iulia şi Făgăraş pentru Vechiul Regat, cu reşedinţa în Bucureşti, fiindcă asupra lor continuau presiunile pentru a fi câştigat cel puţin unul dintre ei la Ortodoxie.
27-29 octombrie 1948 - Episcopii greco-catolici au fost ridicaţi, duşi şi fixaţi cu domiciliu obligatoriu la Dragoslavele, judeţul Argeş, într-o casă de odihnă a Patriarhiei Ortodoxe Române. Pe Iuliu Hossu arestarea l-a găsit la Bucureşti, unde a mai făcut o ultimă încercare la Ministerul Cultelor cu ”Statutul Bisericii Catolice din România”, împreună cu episcopul romano-catolic Márton Áron.
1 decembrie 1948 - Înaltul Prezidiu al Marii Adunări Naţionale (organismul legislativ unicameral al Republicii Populare Române) a emis Decretul nr. 358 care a stabilit scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, bunurile sale au fost confiscate de către statul român comunist, iar lăcaşurile de cult şi casele parohiale au fost repartizate Bisericii Ortodoxe Române.
1948-1989 - O bună parte din clerul Bisericii Române Unite, precum şi mulţi credincioşi care au refuzat trecerea la Ortodoxie au fost arestaţi, trimişi în judecată şi condamnaţi, pentru învinuiri mai mult imaginare, de către tribunalele militare din Transilvania, la ani grei de închisoare. Alţii au fost ridicaţi de la casele lor, duşi în lagăre de muncă şi ţinuţi acolo cu anii. Deşi Biserica Greco-Catolică era interzisă în România, activitatea liturgică şi pastorală a continuat în clandestinitate. Cu acordul Bisericii Catolice, au fost numiţi şi consacraţi episcopi tineri, dintre cei mai distinşi preoţi cu studii superioare, auxiliari, dar formal titulari la numele vechilor episcopii dispărute, păstrate nominal în Catalogul Pontifical, câte unul pentru fiecare eparhie, inclusiv vicariatul Vechiului Regat, cu reşedinţa la Bucureşti.
4 decembrie 1982 - Papa Ioan Paul al II-lea a înfiinţat Exarhatul Apostolic pentru românii de rit bizantin, greco-catolici, din Statele Unite ale Americii, sub jurisdicţia Congregaţiei pentru Bisericile Orientale şi l-a numit exarh pe părintele Louis Vasile Puşcaş.
26 martie 1987 - Exarhatul Apostolic a fost ridicat la rang de Eparhie Greco-Catolică Română de Canton, Ohio, Statele Unite ale Americii
16-22 decembrie 1989 - În contextul căderii comunismului în toată Europa de Est, o manifestație începută la Timișoara s-a transformat rapid într-un protest național împotriva regimului politic socialist român, înlăturându-l de la putere pe dictatorul Nicolae Ceaușescu.
31 decembrie 1989 - Prin Decretul-Lege nr. 9 din 31.12.1989, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a abrogat odiosul Decret 358 din 1 decembrie 1948 şi a fost recunoscută oficial Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.
7 mai 1990 - Autoritățile române au recunoscut funcțiile episcopilor aleși în clandestinitate: Ioan Ploscaru, Vasile Hossu, George Guțiu, Lucian Mureșan și Alexandru Todea, şi astfel a fost restabilită ierarhia Bisericii Greco-Catolice din România.
17 decembrie 2005 - Arhieparhia de Alba Iulia şi Făgăraş a fost ridicată de Papa Benedict al XVI-lea la rangul de Arhieparhie Majoră (Arhiepiscopie Majoră).
28 iunie 2010 - Papa Benedict al XVI-lea a trecut cele două parohii româneşti greco-catolice existente în Canada (Toronto şi Montreal) sub jurisdicţia Eparhiei Greco-Catolice din Canton, Ohio, Statele Unite ale Americii.
29 mai 2014 - Vicariatul greco-catolic de București a fost ridicat la rangul de Eparhie Greco-Catolică de Bucureşti (Eparchia Sanctus Basilius Magnus Bucarestiensis Romenorum) de către Papa Francisc.
Surse: bisericaromanaunita.ro, bru.ro, catholica.ro
Organizare:
Istorie:
Resurse:
Harta cu parohiile şi filiile (filialele) din România:
 |
| Vizualizaţi harta pe tot ecranul |
Harta cu parohiile şi comunităţile din străinătate (diasporă):
 |
| Vizualizaţi harta pe tot ecranul |
Harta cu mănăstirile din România şi străinătate (diasporă):
 |
| Vizualizaţi harta pe tot ecranul |
Harta cu Arhieparhia Majoră şi Eparhiile greco-catolice româneşti:
 |
| Vizualizaţi harta pe tot ecranul |
Comentarii
Trimiteți un comentariu