Treimea Sfântă - Sfânta Treime

Înseamnă misterul unei singure naturi în trei Persoane: Dumnezeu - Tatăl, Fiul şi Spiritul Sfânt - adevăr fundamental în creştinism.

În Vechiul Testament (V.T.) acest mister (taină) n’a fost descoperit ci doar bănuit (presimţit). 

Noul Testament (N.T.) recunoaşte în Dumnezeu trei Persoane cu aceeaşi fire-natură, dar care se disting una de alta prin rolul avut în înfăptuirea mântuirii: Tatăl - Creatorul, Fiul - Răscumpărătorul, Spiritul Sfânt - Sfinţitorul. 

Scriptura vorbeşte despre Sfânta Treime: «Isus le zise (apostolilor): Mi s’a dat toată puterea, în cer şi pe pământ. Mergeţi aşadar, faceţi discipoli din toate naţiunile, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Spiritului Sfânt» (Mt., 28,19); «Harul Domnului Isus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Spiritului Sfânt să fie cu voi cu toţi» (2 Cor., 13,13).

<<< Înapoi la Abecedarul Credinţei

Sursa: Carte de rugăciuni şi învăţătură creştină, ediţie îngrijită de părintele Petru Gherman, tipărită cu încuviinţarea şi binecuvântarea Preasfinţiei Sale Episcop Vasile Cristea, Paris, 1976, retipărită în 1990 la Nyíregyháza.