Psalmul 142 (pentru chemare în ajutor)

Cu glasul meu către Domnul am strigat: 

cu glasul meu către Domnul m’am rugat. 

Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea: 

necazul meu inaintea Lui voi spune. 

Când lipsea dintru mine spiritul meu: 

şi Tu ai cunoscut cărările mele. 

În calea aceasta, în care am umblat, 

ascuns-au cursă mie. 

Luat-am seamă de-a dreapta mea, şi am privit: 

şi nu era cine să mă cunoască. 

Pierit-a fuga de la mine: 

şi nu este, cel ce să cerceteze sufletul meu. 

Strigat-am către Tine, Doamne; zis-am: Tu eşti nădejdea mea: 

partea mea eşti, în pământul celor vii. 

Ia aminte la ruga mea, 

că m’am umilit foarte. 

Scapă-mă de cei ce mă prigonesc: 

că sunt mai tari decât mine. 

Scoate din prinsoare sufletul meu: 

ca să mărturisească numele Tău. 

Pe mine mă aşteaptă drepţii: 

până ce vei răsplăti mie.

Sursa: Carte de rugăciuni şi învăţătură creştină, ediţie îngrijită de părintele Petru Gherman, tipărită cu încuviinţarea şi binecuvântarea Preasfinţiei Sale Episcop Vasile Cristea, Paris, 1976, retipărită în 1990 la Nyíregyháza.