Mineiul
1 ianuarie - Tăierea împrejur cea după trup a Domnului nostru Isus Hristos. Sfântul Părinte Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cesareei din Capadochia
Troparul Sărbătorii
FĂPTURĂ omenească neschimbat ai luat, Dumnezeu fiind după fiinţă, mult milostive Doamne; şi Legea plinind, de bunăvoie tăiere împrejur trupească primeşti, ca să înceteze întunericul şi să ridici vălul patimilor noastre. Mărire bunătăţii Tale, mărire milostivirii Tale, mărire negrăitei pogorârii Tale la noi, Cuvinte.
Troparul Sfântului
ÎN tot pământul a ieşit vestea ta: căci a primit cuvântul tău; prin care, cu dumnezeiască cuviinţă ai învăţat, firea lucrurilor o ai lămurit, moravurile oamenilor le-ai înfrumuseţat. Împărătească preoţie, Părinte cuvioase, roagă pe Hristos Dumnezeu, să se mântuiască sufletele noastre.
Condacul Sărbătorii
DOMNUL tuturor tăiere împrejur rabdă, şi greşelile muritorilor ca un bun le taie, mântuire dă astăzi lumii; întru cele de sus se bucură şi Ierarhul Ziditorului, şi purtătorul de lumină, dumnezeiescul cunoscător al lui Hristos Vasile.
Condacul Sfântului
ARĂTATU-TE-AI temelie neclătită Bisericii, dând tuturor muritorilor domnia cea nestricată, sigilându-o cu învăţăturile tale, arătătorule de cele cereşti, Vasile cuvioase.
La Intrat:
Veniţi să ne închinăm, şi să cădem la Hristos. Mântuieşte-ne pe noi, Fiule al lui Dumnezeu: cel ce în trup te-ai tăiat împrejur, pe noi cari îţi cântăm ţie. Aliluia.
Apostol
Gura mea va grăi înţelepciune, şi cugetul inimii mele pricepere. Auziţi acestea toate neamurile, ascultaţi toţi, cei ce locuiţi în lume.
La citirea epistolei sfântului Apostol Pavel către Coloseni.
(II, 8-12)
FRAŢILOR! Vedeţi, să nu vă robească pe voi cineva cu filozofia şi cu înşelăciunea deşartă, după învăţătura oamenilor, după stihiile lumii, iar nu după Hristos. Că întru dânsul locuieşte toată plinirea dumnezeirii trupeşte. Şi sunteţi întru dânsul plini, care este capul a toată căpetenia şi puterea; întru care sunteţi şi tăiaţi împrejur cu tăiere împrejur nefăcută de mână, întru dezbrăcarea trupului păcatelor cărnii, întru tăierea împrejur a lui Hristos, îngropaţi fiind împreună cu el prin botez, întru care v’aţi şi sculat împreună prin credinţa lucrării lui Dumnezeu, care l-a sculat pe el din morţi.
ÎN vremea aceea s’au întors păstorii preamărind şi lăudând pe Dumnezeu de toate, cele ce auzise şi văzuse, pe cum se zisese lor. Şi când s’au umplut opt zile, ca să taie pruncul împrejur, chemat-au numele lui Isus, care a fost zis de înger mai înainte, până nu s’a conceput în pântece. Iar pruncul creştea şi se întărea cu Spiritul, umplându-se de înţelepciune: şi darul lui Dumnezeu era peste dânsul. Şi se duceau părinţii lui în toţi anii în Ierusalim la sărbătoarea Paştilor. Şi când a fost de doisprezece ani, suindu-se ei în Ierusalim după obiceiul sărbătorii, şi sfârşindu-se zilele, când s’au întors ei, a rămas Isus pruncul în Ierusalim; şi n’au ştiut Iosif şi mama lui. Iar părându-li-se, că el este cu alţi soţi, au venit cale de o zi; şi l-au căutat pe dânsul prin rudenii şi prin cunoscuţi; şi ne-aflându-l s’au întors în Ierusalim căutându-l pe el. Şi a fost după trei zile, l-au aflat în biserică şezând în mijlocul dascălilor şi ascultându-i şi întrebându-i pe ei. Şi se minunau toţi, ceia ce-l auzeau pe dânsul, de înţelepciunea şi de răspunsurile lui. Şi văzându-l pe el s’au mirat; şi a zis către el mama lui: Fiule, pentru ce ai făcut nouă aşa? Iată tatăl tău şi eu îngrijoraţi te-am căutat. Şi a zis către dânşii: Ce este, că m’aţi căutat? Au n’aţi ştiut, că întru cele ce sunt ale Tatălui meu, mi-se cade mie, să fiu? Şi ei n’au înţeles graiul, care-l grăi lor. Şi s’a pogorât cu dânşii şi a venit în Nazaret, şi era sub ascultarea lor. Iar mama lui ţinea toate cuvintele acestea întru inima sa. Şi Isus creştea cu înţelepciunea şi cu vârsta şi cu dar de la Dumnezeu şi de la oameni.
În loc de Cuvine-se cu adevărat:
DE tine se bucură, ceea ce eşti plină de dar, toată făptura, adunarea îngerească şi neamul omenesc: ceea ce eşti biserică sfinţită şi rai cuvântător, lauda fecioriei, dintru care Dumnezeu s’a întrupat, şi prunc s’a făcut, cel ce este mai înainte de veci Dumnezeul nostru. Că sânul tău scaun l-a făcut, şi pântecele tău mai lărgit decât cerurile l-a lucrat. De tine se bucură, ceea ce eşti plină de dar, toată făptura: mărire ţie!
După răspunsul Şi pe toţi şi pe toate:
PE arătătorul celor cereşti, pe sfetnicul Domnului Hristos, pe luminătorul cel luminat, pe cel din Cesareea cea din Capadochia, pe Marele Vasile, cu toţii să-l lăudăm.
Comentarii
Trimiteți un comentariu