Rânduiala cântărilor şi rugăciunilor la Sfânta Liturghie din 14 septembrie

Mineiul

14 septembrie - Înălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci

Tropar

MÂNTUIEŞTE, Doamne, poporul tău, şi binecuvântează moştenirea Ta; biruinţă dreptcredincioşilor creştini asupra duşmanilor dăruieşte, şi cu crucea Ta păzeşte pe poporul Tău.

Condac

CEL ce de bună voie Te-ai înălţat pe Cruce, poporului Tău celui nou, cu numele Tău numit, dăruieşte-i îndurările Tale, Hristoase Dumnezeule; veseleşte întru puterea Ta pe dreptcredincioşii creştini, ducându-i la biruinţe asupra duşmanilor. Să aibă ajutorul tău, armă de pace, neînvinsă biruinţă.

La Intrat:

ÎNĂLŢAŢI pe Domnul Dumnezeul nostru: şi vă închinaţi aşternutului picioarelor lui, că sfânt este. Mântuieşte-ne pe noi, Fiule al lui Dumnezeu, cel ce cu trupul te-ai răstignit, pe noi care îţi cântăm Ție: Aliluia.

În loc de Sfinte Dumnezeule:

CRUCII Tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o mărim. De 3 ori.
Mărire Tatălui, şi Fiului, şi sfântului Spirit, şi acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Şi sfântă învierea Ta o lăudăm şi o mărim.
Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o mărim.

Apostol

Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru, şi vă închinaţi aşternutului picioarelor lui; că sfânt este. Domnul a împărăţit, să se mânie popoarele, cel ce şade pe Heruvimi, clătească-se pământul.

La citirea epistolei sfântului Apostol Pavel către Corinteni.

(I Cor. I, 18-24)

FRAŢILOR! Cuvântul crucii celor pieritori nebunie este, iar nouă celor ce ne mântuim, puterea lui Dumnezeu este. Că scris este: “Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor, şi ştiinţa celor ştiutori o voi lepăda.” Unde este înţeleptul? Unde este cărturarul? Unde este cercetătorul veacului acestuia? Au doară nu a făcut Dumnezeu nebună înţelepciunea lumii acesteia? Că de vreme ce întru înţelepciunea lui Dumnezeu lumea prin înţelepciune nu a cunoscut pe Dumnezeu, bine a voit Dumnezeu prin nebunia vestirii, să mântuiască pe cei credincioşi. Pentru că şi Iudeii semne cer, şi Elinii înţelepciune caută, iar noi vestim pe Hristos cel răstignit, Iudeilor adică sminteală, iar Elinilor nebunie, iar celor chemaţi, Iudeilor şi Elinilor, pe Hristos puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu.

Evanghelie

(Ioan XIX, 6-11, 13-20, 25-28, 30-35)

ÎN vremea aceea sfat au făcut arhiereii şi bătrânii împotriva lui Isus, ca să-l omoare pe dânsul. Şi l-au dus la Pilat zicând: Răstigneşte-l, răstigneşte-l pe el!. Zis-a lor Pilat: Luaţi-l voi pe el şi-l răstigniţi; că eu nu aflu vină întru el. Răspuns-au lui Iudeii: Noi lege avem, şi după legea noastră trebuie să moară, că pe sine Fiul lui Dumnezeu s’a făcut. Iar dacă a auzit Pilat acest cuvânt, mai vârtos s’a temut. Şi a intrat iarăşi în pretoriu şi i-a zis lui Isus: De unde eşti tu? Iar Isus răspuns nu i-a dat lui. Deci i-a zis Pilat lui: Mie nu-mi grăieşti? Nu ştii, că putere am, să te răstignesc, şi putere am, să te slobozesc? Răspuns-a Isus: Nu ai avea nici o putere asupra mea, de nu ţi-s’ar fi dat ţie de sus. Iar Pilat auzind cuvântul acesta, a scos pe Isus afară şi a şezut la judecată în locul, ce se zice pardosit cu pietre, iar evreieşte Gavata. Şi era Vinerea Paştilor ca la a şasea oră: şi a zis Iudeilor: Iată împăratul vostru! Iar ei strigau: Ia-l, ia-l, răstigneşte-l pe dânsul. Zis-a lor Pilat: Dar răstigni-voi pe împăratul vostru? Răspuns-au arhiereii: Nu avem împărat, ci numai pe Cezarul. Deci atunci l-a dat lor, să-l răstignească. Şi au luat pe Isus şi l-au dus. Şi purtându-şi crucea sa a ieşit la locul, care se cheamă al căpăţânii, care se zice evreieşte Golgota, unde l-au răstignit pe el şi împreună cu el şi pe alţi doi de o parte şi de alta şi în mijloc pe Isus. Scris-a şi titlu Pilat şi l-a pus pe cruce, şi era scris: Isus Nazarineanul împăratul Iudeilor. Şi acest titlu mulţi din Iudei l-au citit, că locul, unde se răstignise Isus, era aproape de cetate. Şi era scris evreieşte, elineşte şi latineşte. Şi stau lângă crucea lui Isus, mama lui şi sora mamei lui, Maria lui Cleopa, şi Maria Magdalena. Deci Isus văzând pe mama sa şi pe învăţăcelul stând, pe care-l iubea, zis-a mamei sale: Muiere, iată fiul tău. După aceea a zis învăţăcelului: Iată mama ta. Şi dintru acea oră a luat pe dânsa învăţăcelul întru ale sale. După aceea ştiind Isus, că toate s’au sfârşit, plecându-şi capul şi-a dat sufletul. Deci Iudeii, pentru ca să nu rămână pe cruce trupurile sâmbăta, pentru că era Vineri, că era mare zi aceea a sâmbetei, rugat-au pe Pilat, să se zdrobească fluierele lor, şi să se ia. Deci au venit ostaşii şi celui dintâi i-au sfărmat fluierele şi celuilalt, care era răstignit cu dânsul. Iar la Isus venind, dacă l-au văzut, că a murit, nu i-au sfârmat fluierele; ci unul din ostaşi cu suliţa coasta lui o a împuns, şi îndată a ieşit sânge şi apă. Şi cel ce a văzut, a mărturisit, şi adevărată este mărturisirea lui.

În loc de Cuvine-se cu adevărat:

Măreşte suflete al meu, preacinstită Crucea Domnului.

RAI de taină eşti, Născătoare de Dumnezeu, care ai odrăslit nelucrat pe Hristos, prin care lemnul crucii cel de viaţă purtător pe pământ s’a sădit. Pentru aceasta, acum înălţat fiind, închinându-ne Lui, pe tine te mărim.

Sursa: Carte de rugăciuni şi învăţătură creştină, ediţie îngrijită de părintele Petru Gherman, tipărită cu încuviinţarea şi binecuvântarea Preasfinţiei Sale Episcop Vasile Cristea, Paris, 1976, retipărită în 1990 la Nyíregyháza.