Penticostarul
Sfânta şi marea Duminică a Paştilor (Învierea Domnului)
Tropar
HRISTOS a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.
ÎNVIEREA lui Hristos văzând, să ne închinăm sfântului Domn, lui Isus unuia celui fără de păcat. Crucii tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o preamărim. Că Tu eşti Dumnezeul nostru: afară de Tine pe altul nu ştim, numele Tău numim. Veniţi toţi credincioşii, să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit, prin cruce, bucurie în toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea Lui: că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.
Ipacoiu
VENIT-AU mai înainte de dimineaţă cele ce erau cu Maria, şi aflând piatra răsturnată de pe mormânt, auzit-au de la înger: Pe cel ce este întru lumina cea pururea fiitoare, cu morţii ce-l căutaţi, ca pe un om? Vedeţi înfăşuraturile cele de înmormântare: alergaţi, şi lumii vestiţi, că s’a sculat Domnul, omorând moartea; că este Fiul lui Dumnezeu, cel ce a mântuit neamul omenesc.
Condac
DE te-ai şi coborât în mormânt, Cel ce eşti fără de moarte, dar puterea iadului o ai zdrobit; şi ai înviat ca un biruitor, Hristoase Dumnezeule, zicând femeilor purtătoare de mir: Bucuraţi-vă! şi Apostolilor tăi pace dăruindu-le: cel ce dai celor căzuţi înviere.
Antifonul I
1. Strigaţi Domnului, tot pământul. Cântaţi numelui Lui, daţi mărire laudei Lui.
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Mântuitorule, mântuieşte-ne pe noi.
2. Ziceţi lui Dumnezeu: Cât sunt de înfricoşate lucrurile Tale! Întru mulţimea puterii Tale, minţi-vor Ţie duşmanii tăi. Tot pământul să se închine Ţie, şi să cânte Ţie: să cânte numelui Tău, Preaînalte.
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Mântuitorule, mântuieşte-ne pe noi.
Mărire Tatălui, şi Fiului, şi sfântului Spirit, şi acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Mântuitorule, mântuieşte-ne pe noi.
Antifonul II
1. Dumnezeule, îndură-te spre noi, şi ne binecuvintează. Arată faţa Ta peste noi, şi ne miluieşte.
Mântuieşte-ne pe noi, Fiule al lui Dumnezeu, cel ce ai înviat din morţi, pe noi, care îţi cântăm Ţie. Aliluia.
2. Ca să cunoaştem pe pământ calea Ta: întru toate neamurile mântuirea Ta. Mărturisească-se Ţie popoarele, Dumnezeule: mărturisească-se Ţie popoarele toate.
Mântuieşte-ne pe noi, Fiule al lui Dumnezeu, cel ce ai înviat din morţi, pe noi, care îţi cântăm Ţie. Aliluia.
Mărire Tatălui, şi Fiului, şi sfântului Spirit. Şi acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Unule născut Fiule şi Cuvinte al lui Dumezeu, cel ce eşti fără de moarte, şi ai primit pentru mântuirea noastră a Te întrupa din sfânta Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară Maria, neschimbat întrupându-te şi răstignindu-te, Hristoase Dumnezeule, cu moartea pe moarte ai călcat, unul fiind din sfânta Treime, preamărit împreună cu Tatăl şi cu Spiritul Sfânt, mântuieşte-ne pe noi.
Antifonul III
1. Să se scoale Dumnezeu şi să se risipească duşmanii lui. Precum se risipeşte fumul, să se risipească; precum se topeşte ceara de faţa focului.
Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.
2. Aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu, şi drepţii să se veselească. Aceasta este ziua, care a făcut-o Domnul să ne bucurăm şi să ne veselim într’însa.
Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.
La Intrat:
Întru adunări binecuvântaţi pe Dumnezeu, pe Domnul din izvoarele lui Israil. Mântuieşte-ne pe noi, Fiule al lui Dumnezeu, cel ce ai înviat din morţi, pe noi, care îţi cântăm Ţie. Aliluia.
Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.
Venit-au mai înainte de dimineaţă cele ce erau cu Maria, şi aflând piatra răsturnată de pe mormânt, auzit-au de la înger: Pe cel ce este întru lumina cea pururea fiitoare, cu morţii ce-l căutaţi, ca pe un om? Vedeţi înfăşurăturile cele de înmormântare: alergaţi, şi lumii vestiţi, că s’a sculat Domnul, omorând moartea; că este Fiul lui Dumnezeu, celui ce a mântuit neamul omenesc.
Mărire Tatălui, şi Fiului, şi sfântului Spirit, şi acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
De te-ai şi pogorât în mormânt, cel ce eşti fără de moarte, dar puterea iadului
o ai zdrobit; şi ai înviat ca un biruitor, Hristoase Dumnezeule, zicând femeilor purtătoare de mir: Bucuraţi-vă! şi Apostolilor tăi pace dăruindu-le: cel ce dai celor căzuţi înviere.
În loc de Sfinte Dumnezeule:
Câţi în Hristos v’aţi botezat, în Hristos v-aţi şi îmbrăcat. Aliluia. (de 3 ori).
Mărire Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, şi acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
În Hristos v’aţi şi îmbrăcat. Aliluia.
Câţi în Hristos v’aţi botezat, în Hristos v’aţi şi îmbrăcat. Aliluia.
Apostol
Aceasta este ziua care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim într’însa. Mărturisiţi-vă Domnului, că e bun, că în veac este mila lui.
La citirea din Faptele Apostolilor.
(I, 1-8)
CUVÂNTUL cel dintâi l-am scris, o Teofile, de toate, câte a început Isus a face şi a învăţa până în ziua, în care poruncind Apostolilor prin Spiritul sfânt, pe care i-a ales, s’a înălţat; cărora s’a şi pus înainte pe sine viu după patima sa cu multe semne, în patru zeci de zile arătându-se lor, şi grăind cele de împărăţia lui Dumnezeu. Şi cu ei petrecând le-a poruncit lor: De la Ierusalim să nu vă depărtaţi, ci să aşteptaţi făgăduinţa Tatălui, care o aţi auzit de la Mine; că Ioan a botezat cu apă, iar voi vă veţi boteza cu Spirit sfânt nu după multe aceste zile. Iar cei ce se adunase, l-au întrebat pe El zicând: Doamne, au în vremea aceasta vei, să aşezi din nou împărăţia lui Israil? Iar El a zis către ei: Nu este al vostru a şti anii sau timpurile, care Tatăl le-a pus întru a sa putere. Ci veţi lua puterea sfântului Spirit, care va veni peste voi, şi-mi veţi fi mie mărturii în Ierusalim şi în toată Iudeea, şi în Samaria, şi până la marginea pământului.
ÎNTRU început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu, şi Dumnezeu era Cuvântul.
Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate printr’însul s’au făcut, şi fără de dânsul nimic nu s’a făcut, ce s’a făcut.
Întru dânsul viaţă era, şi viaţa era lumina oamenilor. Şi lumina întru întuneric luminează, şi întunericul nu o a cuprins.
Fost-a om trimis de la Dumnezeu, numele lui era Ioan. Acesta a venit întru mărturie, ca să mărturisească de lumină, ca toţi să creadă prin el.
Nu era el lumina, ci ca să mărturisească de lumină.
Era lumina cea adevărată, care luminează pe tot omul, ce vine în lume.
În lume era, şi lumea printr’însul s’a făcut, şi lumea pe el nu l-a cunoscut. Întru ale sale a venit, şi ai săi pe dânsul nu l-au primit.
Iară câţi l-au primit pe dânsul, le-a dat lor putere, ca să fie fii ai lui Dumnezeu, celor ce cred întru numele lui,
Care nu din sângiuiri, nici din voie trupească, nici din voie bărbătească, ci de la Dumnezeu s’au născut.
Şi Cuvântul trup s’a făcut şi s’a sălăşluit întru noi, şi am văzut mărirea lui, mărire ca a unuia născut de la Tatăl, plin de dar şi de adevăr.
Ioan mărturisea de dânsul şi striga grăind: Acesta era, de care am zis: Care după mine vine, mai înainte de mine a fost, că mai întâi de mine era.
Şi din plinirea lui noi toţi am luat, şi dar pentru dar. Că legea prin Moise a fost dată; iar darul şi adevărul prin Isus Hristos a fost.
În loc de Cuvine-se cu adevărat:
Îngerul a strigat celei pline de dar: curată Fecioară, bucură-te! Şi iarăşi zic: bucură-te! Că Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt, şi pe morţi i-a ridicat. Popoare, veseliţi-vă!
LUMINEAZĂ-TE, luminează-te, noule
Ierusalime: că mărirea Domnului peste tine a strălucit. Saltă acum şi te bucură, Sioane! Iară tu, curată Născătoare de Dumnezeu, veseleşte-te, întru învierea Fiului tău.
Comentarii
Trimiteți un comentariu